Nichita Stănescu[Nichita_Stanescu]

Elukoha linn: Ploiești
Vaikekeel


Biograafia Nichita Stănescu

Isiklik veebileht Nichita Stănescu


 Use this address to access this author page : 

Need on selle autori kõige uuemad tekstid:

Need on selle autori kõige uuemad tekstid:

Kommentaarid:

Texts submited to the virtual library:

Lehekülg: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1

De bărbați : din "Antimetafizica", Editura Cartea Românească, București 1985
Proosa 2005-05-17 (13382 hits )

De dragoste :
Luule 2002-06-25 (10401 hits )

De dragoste lividă :
Luule 2010-09-03 (10740 hits )

De dragoste, de nu... :
Luule 2009-05-24 (8505 hits )

De la cenușiu metalic la roz, și înapoi la cenușiu metalic(I) :
Luule 2009-08-04 (8746 hits )

De la cenușiu metalic la roz, și înapoi la cenușiu metalic(II) :
Luule 2009-08-04 (9095 hits )

De o vină pe care noi nu o știm :
Luule 2003-03-16 (9608 hits )

De Rerum :
Luule 2005-07-05 (8504 hits )

Deci voi sta :
Luule 2009-08-18 (9613 hits )

Declarația dreptului dragostelor omului :
Luule 2003-03-09 (9921 hits )

Defăimarea răului :
Luule 2009-05-05 (8519 hits )

Delphi :
Luule 2006-05-21 (8578 hits )

Deodată am auzit ploaia venind... :
Luule 2009-08-05 (19764 hits )

Descântec :
Luule 2009-05-24 (9200 hits )

Descrierea realului :
Luule 2009-08-04 (8561 hits )

Descripție :
Luule 2009-04-18 (8928 hits )

Desen pe o aripă :
Luule 2003-03-30 (10408 hits )

Deșert :
Luule 2009-06-30 (9764 hits )

Deși :
Luule 2003-03-31 (14587 hits )

Desigur :
Luule 2020-11-25 (3438 hits )

Despre cuvinte si limbaj :
Proosa 2003-11-04 (19282 hits )

Despre lupul singuratic :
Luule 2009-08-03 (10827 hits )

Despre originea morții :
Luule 2009-08-04 (10321 hits )

despre poeti :
Personals 2003-09-05 (9928 hits )

Despre starea de zbatere : Măreția frigului (1972)
Luule 2005-08-30 (8611 hits )

Despre unele si despre altele sau mai precis despre una, despre alta :
Personals 2003-04-10 (9655 hits )

Destăinuire către Apolo :
Luule 2009-04-18 (11282 hits )

Destin :
Luule 2002-10-19 (13289 hits )

Dezamăgire :
Luule 2009-08-04 (10861 hits )

Dezîmblânzirea :
Luule 2003-03-02 (10759 hits )

Dialog cu oda în metru antic :
Luule 2003-03-20 (16831 hits )

Dialogul :
Luule 2009-08-04 (8668 hits )

Dimineață marină :
Luule 2002-10-20 (8781 hits )

Din această carcasă :
Luule 2009-04-10 (8768 hits )

Din când în când :
Luule 2009-08-03 (8367 hits )

Din lung prelung de Câmpulung : (În "Fiziologia Poeziei")
Proosa 2008-12-07 (19595 hits )

Din nou, noi :
Luule 2002-06-25 (9207 hits )

Din timpul unei zile :
Luule 2009-07-08 (7018 hits )

Dinți :
Luule 2009-06-27 (9446 hits )

Dis-de-dimineață :
Luule 2003-03-26 (10645 hits )

Doi cai :
Luule 2009-07-24 (9480 hits )

Doi câte doi :
Luule 2014-07-16 (6889 hits )

Doină :
Luule 2003-03-11 (8465 hits )

Doină :
Luule 2005-11-25 (8707 hits )

Doină :
Luule 2011-11-08 (11382 hits )

Dora :
Luule 2002-08-27 (17802 hits )

Douăsprezece noaptea, cu dor :
Luule 2003-02-22 (8580 hits )

Dreptul la timp :
Luule 2002-06-25 (11339 hits )

Dreptul la timp II :
Luule 2002-06-25 (8179 hits )

Dreptul la timp III :
Luule 2004-07-29 (8832 hits )

Biograafia Nichita Stănescu

Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.

A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).

În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.

În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.

1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.